Unde se oprește libertatea de exprimare?

Trăim într-o perioadă în care avem impresia că suntem liberi. Este foarte important cu ce comparăm această perioadă, pentru că dacă ne raportăm la perioada comunismului, atunci putem spune că într-adevăr acum suntem liberi. Sau cel puțin așa avem impresia. În fiecare zi suntem inundați de informații din toate părțile, în cele mai multe cazuri din online. Toată lumea este conectată acum la tehnologie și folosește internetul pentru a se informa. Avem libertate de exprimare.

Ne putem spune opinia pe un blog sau pe o rețea de socializare, crezând că nu ni se poate întâmpla nimic rău, deși în ultima vreme se pune un accent foarte puternic pe conturile de pe rețelele de socializare. Dacă vrei să te angajezi undeva ți se verifică puțin contul de facebook sau blogul, dacă-l ai. Chiar am fost o dată în situația în care mi s-a spus, lasă că am văzut că ai scris pe internet urât despre noi și nu se fac d-astea, asta venind de la un CEO. 

Ce înseamnă de fapt libertatea de exprimare?

Fără să caut legile în vigoare, bazându-mă doar pe logică, asta ar trebui să însemne că sunt liber să-mi exprim opinia personală în legătură cu un subiect anume. Apoi, dacă mesajul pe care-l transmit ajunge la oameni care sunt de acord cu mine, aceștia îl vor da mai departe și uite așa, mesajul meu va fi văzut de foarte mulți oameni. Cei care nu vor fi de acord cu mine vor încerca să mă contrazică, bazându-se pe argumente valide pentru ei, dar irelevante pentru mine. Nu ai cum să mulțumești pe toată lumea, dar sunt sigur că fiecare persoană crede că are dreptate în felul ei, deci argumentele vor fi spuse pe baza unor valori personale, care de multe ori nu se potrivesc cu subiectul abordat.

Ar trebui teoretic să putem scrie/spune orice în domeniul public, asta ar însemna libertate de exprimare, însă în viața reală, lucrurile stau puțin diferit. Imaginați-vă că toată lumea ar spune  ce gândește. Imaginați-vă că toată lumea nu ar mai ține cont de constrângerile impuse de anumite legi sau de bunul simț sau de societate. Atunci ar fi adevărata libertate de exprimare, până atunci, avem doar o impresie că suntem liberi.

Unde se oprește libertatea de exprimare?

Pentru că suntem oarecum constrânși de anumite lucruri, nu putem să spunem chiar orice și oriunde, așa că ne rămâne să ne formulăm opiniile în funcție de piedicile care ne sunt puse. Nu poți vorbi urât despre un restaurant spre exemplu, așa cum a făcut această bloggeriță din Franța, pentru că-ți iei vreo 1500 de euro amendă, plus 1000 de euro cheltuieli de judecată. A avea succes pe internet nu are întotdeauna părți bune.

Dacă fata asta din Franța a pierdut un proces din cauza faptului că a scris urât despre un restaurant și a plătit, literalmente, consecințele, atunci putem spune că i s-a refuzat dreptul la liberă exprimare? Pe de altă parte, una e să-ți spui opinia despre un subiect și alta e să instigi la ură, violență sau, în cazul ei, la ocolirea acelui restaurant.

Dacă privim această situație din ambele puncte de vedere, veți vedea că din partea patronului de restaurant, al cărui business a scăzut în urma acelui articol, este ceva normal să o dea în judecată, deși 1500 de euro cred că nu acoperă nici un sfert din pierderile pe care le-a pricinuit acel articol. Cred că exista și o altă cale de a rezolva problema, dar se pare că așa a fost mai simplu.

Dacă privim din punctul de vedere al bloggeriței, atunci asta înseamnă că ea nu mai poate scrie orice începând de la momentul în care a primit această amendă, de teama de a nu deranja pe cineva care ar putea face același lucru, deci libertate de exprimare, dar nu prea. Articolul ei a fost șters, deci a rămas și fără text și cu banii luați.


Comentarii

comentarii

Powered by Facebook Comments

6 thoughts on “Unde se oprește libertatea de exprimare?

  1. Claudiu Nicorici

    Strict despre cazul bloggeritei: clar nu-s deacord cu asa ceva. Nu am vazut articolul tipei, dar nu poate primi o amenda pentru o opinie.
    Cu toate astea, la nivel de concept, tu ai inteles gresit anumite lucruri:
    Bloggeritei respective nu i-a ingradit nimeni dreptul la libertatea de exprimare, pentru ca nu i-a dat nimeni peste degete cand a scris articolul. Mai mult, n-a fost obligata sa-l stearga, l-a sters ea ca asa a vrut.
    Pur si simplu a trebuit sa-si asume responsabilitatea pentru ce a zis.
    Asta nu intelegem noi: ca dreptul la libera exprimare vine si cu consecinte, atat pentru noi, cat si pentru cei despre care “ne exprimam” , ca sa zic asa.
    Ca nu sunt de-acord cu consecintele in cazul bloggeritei, asta-i altceva.

  2. Claudiu Nicorici

    Acum ca m-am gandit mai profund asupra ideii, revin:
    Tipa a primit amenda si a fost pusa sa-si schimbe titlul articolului. Care titlu zicea clar : evitati restaurantul X.
    Problema judecatorului nu a fost cu libertatea de exprimare. A fost cu faptul ca ea a spus oamenilor sa evite restaurantul cu pricina, drept pe care nu-l are. Poate cititorilor le-ar fi placut mustele-n mancare, sau ce dracu a facut ala acolo, ca doar gusturile sunt subiective.

    Ea putea sa scrie “Review restaurant X” si atunci nimeni nu mai avea nici o problema.

    1. Papen Post author

      Asta spuneam și eu. Una e să-ți exprimi opinia despre ceva și alta e să instigi la ceva, orice. Ea a fost obligată să schimbe titlul articolului, dar a ales să-l șteargă din motive tehnice. Sigur, ai dreptate, îți asumi ceea ce scrii, eu spuneam doar că nu poți scrie exact ce gândești pentru că ești cumva îngrădit de anumite legi, de societate, mai ales în cazul în care ai și influență în zona ta de expertiză. Cum a fost acest exemplu în care ea instiga cumva la ocolirea acelui restaurant.

    2. Ionut Bajescu

      Deci daca mie nu imi plac desenele lui Papen, nu va pot recomanda sa-l evitati?

      1. Papen Post author

        Ba poți, că eu n-am restaurant happy

  3. Ana Alexandra

    Cred ca bloggerita putea face recurs si ar fi castigat cu siguranta la un moment dat. Insa i-o fi convenit situatia si nu a vrut stres suplimentar. Deduc asta din faptul ca a sters articolul desi nu era obligata decat sa-i schimbe titlul.
    Jurnalistul zice ca a fost mai usor din punct de vedere tehnic sa stearga complet decat sa modifice, ceea ce orice blogger stie ca e o aberatie.
    De asta cred ca reclama suplimentara pe care si-a facut-o la blog a acoperit pierderile, practic a devenit o vedeta internationala, ceea ce se traduce in bani. Iar restaurantul ma indoiesc ca a castigat ceva din tot acest circ, mai mult a pierdut. Eu sper ca s-a si inchis.

    Libertatea de exprimare e un subiect din ce in ce mai sensibil, si nu cred ca mai dureaza mult pana se va ajunge la cenzura serioasa pe internet, tentative exista cu siguranta din partea unor organizatii.
    Imboldurile pe care la dau unii anonimi pe internet pot avea urmari serioase pentru cei afectati, deoarece internautul anului 2017 nu mai verifica informatia, el doar actioneaza pe baza a ce primeste.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Notify me of followup comments via e-mail. You can also subscribe without commenting.