Cum îți alegi un playlist pentru alergare

V-ați imaginat vreodată cum ar fi fost lumea fără muzică? La fiecare alergare pe care o fac ascult muzică, mi-am făcut un playlist cu tot felul de melodii, de la rock agresiv și până la melodii foarte liniștite care au menirea să mă relaxeze pe ultimii kilometri. Evident că fiecare își face un playlist în funcție de gusturile proprii, dar putem să trecem peste asta și să adăugăm melodii pe care de obicei nu le-am asculta?

Alergatul și muzica se îmbină perfect aș putea spune. Am avut dăți în care o melodie a reușit nu numai să-mi dea energie, ci și emoție. Știi senzația aia de piele de găină? Ei bine, am avut-o de câteva ori în timp ce alergam doar datorită unei piese care-mi plăcea și care mă făcea să alerg mai repede. Read more


Misiunea maraton – ziua 13 – O idee pentru următoarele antrenamente

Ziua de azi nu a fost cu ghinion, ci mi-am demonstrat că nu există un motiv pentru a sări peste vreun antrenament. Mă gândeam că azi, teoretic, aș fi putut să nu-mi fac alergarea pentru că aveam altele de făcut, dar mi-am găsit timp. Drept urmare, atunci când începi să-ți găsești motive pentru a nu face ceva, fie că e vorba de un simplu antrenament sau de orice altceva, să știi că toate motivele pe care le găsești sunt închipuite.

Am descoperit și ceva amuzant ieri seară. Am început să-mi caut un maraton la care să particip și m-am bucurat să văd că este unul fix în ziua în care runkeeper îmi spune „race day!”. Doar că acest maraton este de 45 de kilometri și este de tip trail, adică prin munți. Cum eu mă antrenez momentan pentru un maraton normal, pe plat, nu voi putea participa la acesta, deși era fix cum trebuie. În schimb, mi-a dat o idee pentru următoarele antrenamente. Poate voi face un trail după ce voi vedea cum va fi primul maraton. Read more


Nu-i înțeleg pe oamenii care vânează!

Am văzut o știre în care era prezentat un miliardar român care a vânat un elefant și acum vrea să-l împăieze și să-l aducă acasă, să-l pună în sufragerie pe post de trofeu. Un retardat după părerea mea, de ce ai omorî un elefant? Dar aș merge puțin mai departe, pentru că aici nu e vorba de domnul miliardar, ci despre vânătoarea în sine.

Pe vremuri vânătoarea era ceva necesar. Atunci era mai simplu, nu vânai, nu mâncai, deci prin urmare mureai de foame. Vânatul se făcea pentru supraviețuire, pentru mâncare și pentru că nu aveai de ales. Cum arată vânătoarea în 2014? Păi vedeți că și Țiriac își adună prietenii și omoară mistreți, apoi strâng cadavrele la un loc și cheamă presa să se laude cu capturile lor. Este fix același lucru pe care l-a făcut și retardatul ăsta cu elefantul. Read more


Povestea omului de gheață – The Iceman

Nu știu dacă ați văzut filmul The Iceman. Este un film făcut după un caz real al celui mai celebru criminal plătit de Mafie. În film este prezentat pe larg cam cu ce se ocupa Richard Kuklinski, un om care a trăit de mic în violență. Violența asta i-a intrat în sânge și a ajuns să omoare oameni de plăcere. Iar cum la vremea aceea Mafia își căuta oameni pentru a îndeplini o astfel de misiune, el a picat tocmai la fix.

În documentarul pe care-l veți vedea este un om serios, care acum stă închis în spatele gratiilor. Pe de-o parte regretă ce a făcut, pe de altă parte spune că nu a avut de ales. Un familist care avea acasă o soție și un copil, dar care a trăit întotdeauna o viață dublă. A fost cooptat de Mafia pentru că oamenii din interiorul organizației auziseră despre ceea ce face el. Read more


O chestie pe care nu o voi face niciodată în București

Pentru că ieri am alergat 18 kilometri, am considerat că merit și eu o prăjitură. Nu mă omor după dulciuri, dar câteodată mi se mai face poftă. Și am găsit aici în oraș o cofetărie rebelă care are deschis și duminica. Spun rebelă, pentru că duminică nu găsești deshis niciun magazin, sunt doar câteva restaurante deschise, iar din toate supermarketurile de pe aici, doar două dintre ele au program duminică, doar până la ora 12, la prânz. După ora asta, zici că-i cuceresc turcii.

Ieri m-am urcat în mașină și am mers până la cofetăria asta rebelă, pe numele ei Saint Laurent. Au în portofoliul lor de produse, prăjituri, baghete, plăcinte, e un fel de boulangerie care au și dulciuri. Cea mai bună prăjitură a lor este evident Saint Laurent, o prăjitură cu ciocolată și alune. Este cea de jos din poza asta. Read more